vineri, 4 august 2017

Așteaptă....

Petale, miere, veselie,
Copaci încă pierduți în amorțeală
Urme pe cer de soare
Și o albină într-un picior
Așteaptă....
Dimineața vine adormită
Între timp primăvara o salută
Iarna și-a făcut bagajele
Și așteaptă...
Într-o gară cu pălărie de hârtie
Cuvintele vor pace
Ceață și melancolie
Un drum așteaptă....
În intersecție o mașină.
Și ploaia vrea să-și prezinte coregrafia
Cheamă Dragobetele la întâlnire
Umbrele sunt prea drepte
Și așteaptă...
Sticle goale, vorbe pline cu alcool
Farfurii sparte, palme cu mâncare fierbinte
Sticle pline cu alcool, vorbe goale
Farfurii cu mâncare fierbinte, palme sparte. 
Cuvintele așteaptă...
Părul negru, împletit cu frunze de măr
Unghii croșetate cu vise spulberate
Picioare grele ca pietrele, doar marea le mai poate muta
Și așteaptă...
În viscolul tăcerii, în mireasma fructelor de mai, apa își usucă timpul
Parfum rătăcitor în praful așternut pe maci.
Doar soarele mai are semințe
Și așteaptă...
E lună nouă... pe noi, stă luna nouă
Cu dinți de catifea și parcă ar vrea ceva....
Hai, să-i prepar o cafea cu sânge albastru
Sau un ceai de muguri de tei argintiu și liniște pură
Cuvintele așteaptă... o șoaptă!





E sâmbătă azi

Toată lumea își caută iubirea Eu îmi caut timpul E ultimul joc! E ultimul timp dezgolit,  Prea pătruns în neant.  Presez orele, secunde...