Un joc...de șah!

Gândurile tale sunt ca un joc de șah:

Mă atragi și mă respingi și te vrei uitat

Vrei Regina, dar ataci încet și detașat.

Nu mai alerg în vise după tine, dar te-aș vrea oricând

Oriunde și oricât

Și nu știu să joc șah, ți-am spus că vreau să mă înveți!

Dar n-ai mai apucat. Și totuși gândurile mele nu știu să joace șah

În schimb, gândurile mele îți cântă la acordeon în fiecare clipă

Iar sunetul nu îl auzi, ești prea departe și se transformă

Zi de zi, în tutunul pe care-l arzi și tragi însetat.

Hai să dăm pionii la o parte, baby!

Pionii sunt flăcările încă aprinse din trecut

Hai să le stingem! Cu apă neîncepută sau cu saliva noastră

Vreau o altă poveste nouă, acum!

Vreau să simt cu buzele-mi moi și ude de plăcere

Trupul tău înmuiat în sângele ce-ți curge-n vene

Ce l-aș bea în fiecare dimineață amorțită de cine știe cine

Să renaștem din nou și ca niciodată un orgasm din multe sărutări nebune

Și vreau să te însiropez cu sucul meu îndulcit cu miere

Să ne transpunem pe o insulă pustie, doar noi doi și un nisip pe piele

Și soarele să ne hrănească simțurile, să ne dorim să se oprească timpul

Plăcerea ta să curgă ca o cascadă peste mine

Sau ca o ploaie de stele, comete și de toate

Știi că sunt egoistă și nu-mi pasă de nimeni, doar de tine

Și ca să închei cu această suferință demult iertată

Te anunț, ca avem un copil ce s-a născut deja, din jocurile noastre

Și numele i l-am ales doar eu, dar vreau să îl hrănești și tu

Pentru că e prezent și lângă tine și lângă mine

În același timp

Și el se numește, se află și este: instinctul!